Uniunea Armenilor din România și Centrul Cultural Armean din București prezintă, în weekendul 24–25 mai, prima ediție Strada Armenească Pop-Up: All That Jazz — un eveniment ce aduce în prim-plan moștenirea culturală a comunității armene din România și din diaspora, cu un focus special pe contribuția esențială a jazzmanilor armeni la conturarea scenei românești de jazz. Cartierul Armenesc devine, pentru două zile, scenă deschisă pentru sunet, poveste și identitate. Strada Armenească Pop-Up este o extensie vibrantă a universului festivalier creat de Uniunea Armenilor, un format capsulă, mai intim, ca o primitoare sufragerie armenească, a cărui primă ediție explorează jazzul ca limbaj al libertății, al apartenenței și al dialogului intercultural.

Evenimentul vine ca un prolog ce pregătește publicul pentru cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească, ce va avea loc în Grădina Botanică din București, pe 1, 2 și 3 august 2025.

Pe parcursul celor două zile, Cartierul Armenesc se transformă în spațiu de festival: cu concerte live, DJ seturi, expoziții, tururi ghidate, discuții, gastronomie tradițională, cafea armenească, târg meșteșugăresc cu invitați din Erevan, activități pentru copii — toate în spiritul întâlnirii dintre tradiție și inovație într-unul dintre cartierele istorice ale Bucureștiului.

Intrarea la eveniment este liberă.

Artiștii de pe scena evenimentului: jazz, identitate și fuziuni sonore

Prima ediție are ca temă jazzul — ca limbaj al libertății și al dialogului intercultural — și reunește artiști din Armenia, România, Franța și diaspora, într-un program muzical variat:

Harry Tavitian & Cserey Csaba: Pianistul Harry Tavitian este una dintre figurile legendare ale jazzului românesc, cunoscut pentru modul în care îmbină avangarda cu blues-ul arhaic și folclorul balcanic și caucazian. În duo cu percuționistul Cserey Csaba — un muzician de o imaginație scenică debordantă și o sensibilitate rară — vor oferi un concert hipnotic, cu improvizații vibrante și dialoguri sonore profunde. Tavitian, care se definește ca „armean prin naștere, român prin adopție”, explorează prin muzica sa punțile dintre cele două culturi.

Karin Sarkisjan Armenia Project (Armenia/Slovacia): Născută la Erevan și stabilită în Slovacia, Karin Sarkisjan este una dintre vocile cele mai rafinate ale jazzului est-european contemporan. Combinând un stil vocal distinct cu o tehnică pianistică strălucitoare, Karin reinterpretează cântece tradiționale, idiș și klezmer, dar și compoziții proprii. A colaborat cu ansambluri precum Balkanansambel, Bashavel și Preßburger Klezmer Band, și a fost aplaudată la festivaluri de gen din Lviv și Sankt Petersburg. Pe scena de pe strada Armenească, va urca alături de cvartetul ei de etno-jazz.

The Spirit of Garbis & Capriel Dedeian: Unul dintre momentele centrale ale acestei ediții este concertul omagial dedicat fraților Garbis și Capriel Dedeian, figuri esențiale ale jazzului românesc, ale căror cariere au lăsat o amprentă profundă în istoria acestui gen. Saxofonistul Garbis Dedeian a fost o prezență magnetică pe scenă, apreciat pentru forța interpretativă și sensibilitatea sa, în timp ce fratele său, chitaristul Capriel Dedeian, a completat moștenirea familiei prin compoziții, activitate pedagogică și implicare în promovarea jazzului autohton.

Concertul este coordonat de pianistul și compozitorul Mircea Tiberian, unul dintre principalii mentori ai jazzului românesc contemporan, și reunește o formulă muzicală inedită: Paolo Profeti și Cătălin Milea la saxofon, Petrică Andrei la pian, Ionuț Baranga la contrabas, Sorin Romanescu la chitară și Vlad Popescu la baterie. Evenimentul va fi prezentat de muzicologul și jurnalistul Florian Lungu, o voce importantă a jazzului românesc și un apropiat al celor doi artiști omagiați.

Sevana Tchakerian & Friends (Armenia/Franța): Muziciană, compozitoare și educator cultural, Sevana Tchakerian este cunoscută pentru proiectele sale care îmbină tradiția cu inovația. Fondatoare a colectivului Medz Bazar și a trupei JINJ, Sevana cântă la acordeon, fluier, pian și voce, și aduce în prim-plan un mix viu de folk oriental, jazz, hip-hop și cabaret. La Strada Armenească Pop-Up va prezenta un proiect special, creat exclusiv pentru această ediție, împreună cu artiști din diaspora armeană.

Simona Delegeanu: Una dintre cele mai promițătoare voci ale tinerei generații, Simona Delegeanu impresionează prin stilul său hibrid, aflat la granița dintre Billie Eilish și Maria Tănase. Abordarea ei muzicală îmbină jazz-ul cu folclorul și influențele urbane. După succesul de la „Vocea României”, artista a lansat piese ca Of, Leliță Mărioară și Purtata Fetelor, o reinterpretare personală a unui dans ritualic transmis din femeie în femeie, devenită manifest al feminității și libertății.

Dl Goe: Lansați în 2018 la București, Dl Goe aduc un vibe de festival cu sound fusion: pop poetic, blues urban și accente gypsy-jazz. Versurile vorbesc cu sinceritate despre dragoste, cotidian și personaje dintr-un București cu farmec retro. Trupa se remarcă prin prezența scenică energică și stilul muzical relaxat, dar sofisticat.

DJ Sets: Paul Breazu — colecții rare de jazz românesc și armenesc / Miko Baghdasarian — selecții de world music și ritmuri caucaziene/ Ligia Keșișian — soundtrack-ul diversității culturale a cartierului armenesc

Pe lângă programul de la scenă, Strada Armenească Pop-Up include o serie de activități care completează experiența:

Expoziții:

• Armenii jazz-ului românesc – un omagiu vizual dedicat muzicienilor armeni care au contribuit esențial la dezvoltarea jazzului în România, cu fotografii realizate de Emilian Săvescu și din arhiva comunității.
• Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea – povești puternice ale femeilor care și-au pus amprenta asupra culturii, științei și istoriei
• Centenarul periodicului Ararat – o incursiune în istoria secolului de apariție a gazetei comunității armenești din România, fondată în 1924 de către Vartan Mestugean
• Expoziția „O mica serenadă la un Centenar” – Un omagiu adus jurnalistului, compozitorului și regizorului Arșag Bogdan Căuș (Arșag Bogosian), la 100 de ani de la naștere.

Tururi ghidate: Participanții pot explora Cartierul Armenesc prin tururi conduse de ghizi culturali, ce vor include vizite la Biserica Armeană, Biblioteca și Muzeul Dudian și repere istorice ale comunității;

Târg meșteșugăresc: Bijuterii, obiecte din ceramică, textile și produse handmade — de la artizani armeni veniți din Erevan sau din diaspora armeană;

Blackout session la Centrul Cultural Armean — sesiune de ascultare a albumului Shadow Theatre al lui Tigran Hamasyan, pe întuneric

Discuții la Centrul Cultural Armean, pornind de la expozițiile Armenii jazz-ului românesc și Centenarul periodicului Ararat, însoțite de proiecțiile unor filmări din arhiva comunității;

Zonă de food court: Delicii culinare din bucătăria armenească, de la faimoasa prăjitură marlenka la cafeaua la nisip și numeroase alte delicii orientale și moderne;

Activități pentru copii: Ateliere creative, spații de joacă, într-o zonă special amenajată pentru cei mici;

Atelier de dansuri armenești susținut de Ansamblul Vardavar;

Sesiune de sound healing cu Mihaela și Armine Vosganian

Concert al sopranei Armine Khachatryan cu muzică de Komitas în Biserica Armenească

Ateliere de colaje susținute de artista Cristiana Bucureci, pornind de la pagini din periodicul Ararat;

Bibliotecă pop-up & lounge cu cărțile Editurii Ararat, în curtea Bisericii Armenești.

Cartierul Armenesc din București este unul dintre cele mai vechi și fascinante nuclee culturale ale orașului, conturat de prezența comunității armene încă din secolele XV–XVI. Situat în jurul Bisericii Armenești de pe Bulevardul Carol I, acest spațiu a fost de-a lungul timpului locuit de meșteșugari, negustori și intelectuali care au contribuit esențial la viața economică și artistică a capitalei. Biserica Armenească, Biblioteca și Muzeul Dudian, Casa Melik, compun astăzi un veritabil ansamblu de patrimoniu, care reflectă moștenirea culturală bogată și durabilă a armenilor în București. Astăzi, Cartierul Armenesc rămâne un loc vibrant, unde tradiția se împletește cu modernitatea, oferind vizitatorilor o incursiune în istoria și cultura unei comunități care continuă să lase o amprentă durabilă asupra identității Bucureștiului.