„Pixels: o aventură digitală“ aduce pe ecranele din România personaje îndrăgite ale jocurilor ce au făcut istorie în anii ’80. Printre ele, PAC-MAN, Donkey Kong, Centipede, Galaga, Frogger, Q*bert, sau Space Invaders.
Scenografulul Peter Wenham, care răspundea de aspectul general al filmului, a fost primul care s-a ocupat de tranziţia personajelor, de la versiunea clasică de 8 biţi la cea 3D. “Era important pentru companiile producătoare de jocuri, dar şi pentru noi – să ne menţinem cât mai aproape de adevăr, chiar dacă treceam la personaje 3D”, afirmă el.
“Distracţia provine din faptul că arătăm ceva ce nu s-a mai văzut până acum – toate obiectele de care ne lovim zi de zi sunt prezentate cu pixelii la vedere. Trebuia să ne hotărâm cum voiam să arate aceste lucruri – spre exemplu o bombă lansată de Space Invaders loveşte asfaltul, făcând un crater mare; în acelaşi timp asfaltul se descompune în pixeli. Trebuia să vedem cum arată toate astea”, a continuat Peter Wenham.
După cum spune Wenham, exista riscul ca aceste versiuni 3D ale personajelor să arate prea schematic sau neinteresant. Atunci le-a venit ideea cu aura luminoasă – o idee aplicabilă obiectelor descompuse în pixeli. Nu numai personajele urmau să emită o lumină interactivă, ci şi ţintele atacurilor. Rezultatul a fost uimitor şi pe de altă parte a reuşit să exprime şi modalitatea în care extratereştrii folosesc jocurile video pentru a ataca planeta.
Odată ce a hotărât imaginea personajelor, Columbus i-a cerut lui Matthew Butler, creatorul efectelor vizuale, să actualizeze jocurile video ale anilor 1980 aducându-le în zilele noastre. “Matt Butler este geniul nebun care a făcut ca aceste creaturi să pară reale, dar în acelaşi timp să fie ceva ce spectatorii n-au mai văzut până acum. El şi-a forţat echipa pentru a realiza aceste lucruri şi a pus presiune pe noi mai mult ca niciodată”, recunoaşte Columbus.
Butler afirmă că realizatorii filmului au făcut eforturi extraordinare pentru a obţine personaje cu un look nou şi cât mai veridic, dar şi pentru a reedita mişcările şi modul lor de interacţiune de altădată: “Dacă ne gândim la PAC-MAN, el înfulecă tot ce-i iese în cale şi se mişcă cu mare rapiditate. Donkey Kong, de asemenea are mişcările lui specifice, un fel de paşi mărunţi – noi am realizat o animaţie mai fluentă, dar am menţinut esenţa lui de ‘spiriduş’”.
